EXCLUSIV | Europarlamentar: „Guvernul a transmis planul de renunțare care include, printre altele, sectoarele de sănătate și educație”

Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru, spune, într-un interviu pentru Gândul, că, pe partea de reformă și investiții, România este mult mai lentă decât până acum, iar pe partea de revizuire, Guvernul a renunțat deja la lucruri care erau importante, cum sunt cele din sectoarele de educație și sănătate.

Europarlamentarul a mai spus că dacă deficitul bugetar „nu este scăzut sub 5,7%, adică atât cât a fost anul trecut, cel mai probabil în martie, anul viitor, Comisia Europeană va fi forțată să atragă partea de penalizare care include suspendarea temporară a fondurilor”.

Coaliția PSD-PNL negociază un pachet de măsuri fiscale, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB).

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că „reducerea deficitului trebuie să înceapă cu tăierea unor cheltuieli ale statului.”

Potrivit unor surse politice, premierul Marcel Ciolacu intenționează să propună în Coaliție desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate.

„Acum trei luni, atrăgeam atenția că nu ar trebui să renunțăm la măsuri din aceste categorii”

„Situația este, mai degrabă, mai proastă decât era până acum, în sensul că, pe lângă riscurile clasice pe care le-am tot discutat – cele legate de îndeplinirea parțială a reformelor sau a celor legate de investiții și faptul că suntem rămași în urmă la mai multe proiecte de investiții -, se mai adaugă faptul că, complet sub radar, fără nicio dezbatere publică și consultare, încălcând litera regulamentului pe care l-am negociat direct, Guvernul a transmis o versiune – legată de revizuirea aceea în minus, dată de performanța economică din anii trecuți – și care cumva silea România să renunțe la două miliarde de euro. Așa cum știm, urma să aflăm de la Guvern la ce renunță.

Guvernul a transmis acest plan de renunțare care include, printre altele, măsuri din sectoarele de sănătate și educație, pentru care, dacă vă aduceți aminte, acum trei luni de zile, atrăgeam atenția că nu ar trebui să renunțăm la măsuri din aceste categorii. Deci, una peste alta, pe partea de reformă și investiții, suntem foarte lenți sau chiar încăpățânați, iar pe partea de revizuire, am renunțat deja la niște lucruri care, din perspectiva mea și cred că și a românilor, erau importante, și este vorba de sectoarele de educație și sănătate„, a spus președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale.

„Mai avem doar o lună, până pe 30 august, până când trebuie să finalizăm toată revizuirea PNRR”

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru susține și că, partea de REPowerEU, acea zonă de eficiență energetică pentru consumatori și mai ales gospodăriile vulnerabile, România încă nu a renunțat la o serie de proiecte care nu au ce căuta acolo, cum sunt investițiile companiilor publice, lucrările care țin de terenuri din domeniul public și care să fie pavazate cu panouri.

„În continuare, deși mesajul Comisiei Europene a fost foarte ferm, România nu  a trimis încă REPowerEU pentru că încă se pare că nu are politic acest acord de a renunța la prostii și a se concentra pe lucrurile de care chiar avem nevoie.

Și la toate aceste lucruri se mai adaugă o veste proastă pe care Guvernul acum o conștientizează, și anume cea legată de deficitul bugetar, care dacă nu este scăzut sub 5,7%, adică atât cât a fost anul trecut, cel mai probabil în martie, anul viitor, Comisia Europeană va fi forțată să atragă partea de penalizare care include suspendarea temporară a fondurilor.

Din tot ce v-am spus până acum, remarcăm că, de unde începusem că sunt niște ușoare întârzieri, în acest moment avem deja plăți parțiale. Mai avem doar o lună de zile, până pe 30 august, până când trebuie să finalizăm toată revizuirea PNRR, plus REPowerEu, și încă românii habar nu au ce anume planifică Guvernul. În acest moment, avem un semn mare de întrebare cu privire la capacitatea financiară a României și de execuție generală, cu privire la zona aceasta de finanțe și fonduri europene”, a mai spus europarlamentarul Dragoș Pîslaru.

Guvernul vrea un sistem bugetar ”mai suplu şi mai eficient”

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, spune că Guvernul îşi doreşte un sistem bugetar ”mai suplu şi mai eficient”, care să ducă la un echilibru între ce produc cei din mediul privat și cheltuielile publice, urmând să fie făcute economii din cheltuieli directe şi indirecte.

Potrivit ministrului, nu vor mai fi făcute angajări, iar şefii de birouri vor fi remuneraţi conform numărului persoanelor din subordine, nu al posturilor.

Ministrul Muncii a explicat cum sunt remuneraţi şefii de birouri din instituţiile publice în funcţie de posturile din subordine.

”Se ţine cont de numărul de posturi din organigramă, nu de numărul de posturi ocupate în organigramă (…) Şi atunci acesta este principiul prin care premierul Marcel Ciolacu taie în carne vie şi vine cu această idee de a veni cu o reformă care să aducă o administraţie eficientă şi suplă”, susține noul ministru al Muncii.

Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.

Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4%. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.

Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.

„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, ci şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)

Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment. Nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit, asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.

Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor

Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.

Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.

De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

CITEȘTE  ȘI:

EXCLUSIV | Statul cheltuie mai mult decât încasează. Unde se duc banii din taxe? Analist: „Ne îndreptăm spre recesiune, ar putea urma măsuri drastice”

Deficit bugetar de 37 de miliarde de lei după primele cinci luni din 2023. Ce spune Ministerul Finanțelor despre „gaura” din buget

Ordonanța ieftinirii produselor alimentare de bază. Analist financiar: „Va fi loc de abuzuri, sunt prevederi neclare”- DECLARAȚII EXCLUSIVE